Una din învățăturile ce le putem trage din Sfânta Evanghelie de azi este aceea că fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talantul cel încredințat nouă de Dumnezeu. Fiecare om are talantul său de la Dumnezeu și niciunul nu este fără talant. Înmulțirea lui îi aduce mântuirea cea veșnică a sufletului său, precum și intrarea lui în Împărăția Cerurilor, după cum zice Domnul în cuvântul Său către cel ce a înmulțit talantul său: “Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune, intră întru bucuria Domnului tău“

            Pilda talanților are foarte multe înțelesuri duhovnicești și se referă nu numai la viata duhovniceasca, ci și la viata umana în general, la bucuria de a fi roditor, de a dezvolta sau de a cultiva talentul ori diferitele calități și a le pune în slujba semenilor. În mod deosebit remarcam ca Dumnezeu diferențiază darurile, nu dăruiește tuturor oamenilor același număr de talanți: unora le dăruiește mai putini, iar altora le dăruiește mai multi, ceea ce înseamna ca Dumnezeu cunoaște puterea fiecăruia dintre oameni de a înmulți talanții și, în același timp, dorește ca oamenii sa conlucreze și sa ajute din proprie inițiativa pe cei care au nevoie de ajutorul lor.

            Dar și în altfel poate creștinul – și mai ales preotul – a-și înmulți talantul său spre slava lui Dumnezeu și folosul de obște al oamenilor. De exemplu, dacă cineva are darul propovăduirii și predică Evanghelia după măsura credinței sale; dacă altcineva are slujbă și o săvârșește cu evlavie; dacă altul are darul învățăturii și se sârguiește a învăța cele sfinte pe alții; dacă unul face milostenie cu voie bună, dacă altul lucrează în orice fel spre binele aproapelui său, toți aceștia își înmulțesc talanții lor.

            Prin lucrare dumnezeiasca, în aceasta zi când Mântuitorul ne oferă aceasta pilda, am putut asista la un astfel de moment, al înmulțirii talantului, al culegerii de roade, când credincioșii din parohia Suceava, și nu numai, s-au veselit întru desăvârșirea lucrului mâinilor lor în slujba Domnului. Mireasa lui Hristos și-a primit cununa.

            Biserica Parohiei Suceava cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou  de la Suceava” a fost târnosită (sfințită)  în zorii acestei zile. Slujba de sfințire cât și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiata de IPS Vlasie Mogârzan, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române de Stil Vechi, alături de episcopi ai Sfântului Sinod, PS Sofronie Suceveanul, PS Iosif Botoșăneanul, PS Antonie Ploieșteanul, PS Glicherie Ieșeanul, PS Dionisie Gălățeanul, PS Evloghie Sibianul, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

            În încheierea Sfintei Liturghii preotul paroh Constantin Mercore a mulțumit lui Dumnezeu pentru ajutorul primit în toți cei 26 de ani de când s-a început construcția bisericii, cât și tuturor celor care au ajutat la săvârșirea acestei lucrări. De asemenea, potrivit tradiției, în cadrul Sfintei Liturghii părintele paroh a fost hirotesit iconom stavrofor în semn de recunoaștere a meritelor, primind cele două însemne caracteristice distincției: Sfânta Cruce( semn al biruinței, al întăririi, al povățuirii cu care suntem atrași la Hristos, omorând poftele, izgonind pe vrăjmași și fiind păziți de pretutindenea) și bedernița (care simbolizează „sabia duhului prin care se ucid vrăjmașii credinței, cei văzuți și cei nevăzuți”, amintind totodată și de biruința lui Iisus asupra morții).