Dreptul care se teme de Domnul, nu se teme să audă glasul care grăieşte: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic” (Matei 25, 41), ci dimpotrivă, aude: „Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău” (Matei 25, 21). Pentru un astfel de creştin drept, „puternică pe pământ va fi sămânța lui” – adică în viaţa aceasta şi „neamul” acestor creştini drepţi „se va binecuvânta. Măreţie şi bogăţie în casa lui, şi dreptatea lui rămâne în veacul veacului. Întru pomenire veşnică va fi dreptul; de auzul […]