Sfânta Cuvioasă Parascheva sau așa cum i se mai spune în popor „ocrotitoarea Moldovei” a trăit în secolul al XI-lea în satul Epivata din apropierea Constantinopolului, pe malul Mării Marmara. Dorind o viață ascetică, dedicată lui Dumnezeu, Sfânta pleacă la o vârstă fragedă înspre Heracleea, apoi spre Țara Sfântă, unde petrece mai mulți ani. În vedenie, îngerul îi spune să se reîntoarcă în patria sa, ceea ce și face și își dă sufletul în mâna lui Dumnezeu. Este îngropată fără să i se cunoască viața plăcută Domnului. Din întâmplare, un corăbier adus de valuri pe țărm a fost îngropat lângă trupul sfintei, iar cuvioasa, nerăbdând putreziciunea trupului păcătos, a apărut în vedenie unui creștin, poruncindu-i să ia degrabă trupul ei și să-l pună la un loc de cinste. Sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost strămutate de mai multe ori, ca urmare a cotropirii otomane. În cele din urmă, au fost aduse la Constantinopol, de unde au fost răscumpărate de către domnitorul român Vasile Lupu și aduse la Iași în biserica „Sfinții Trei Ierarhi” în 14 octombrie 1641, iar mai pe urmă mutate în Catedrala Mitropolitană în 1887.
           Multe și minunate minuni a făcut această plăcută a Domnului, Cuvioasa Parascheva, vindecând boli, dăruind tămăduiri, izbăvind poporul de potop, de ciumă, de foc sau de grindină.
Datorită minunilor sale, Sfânta Parascheva este cinstită și prețuită de întreg poporul credincios. Multe biserici zidite de către creștini au primit ca patron pe Sfânta Parascheva.
           Este cazul Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Rădășeni, unde Sfânta Cuvioasă Parascheva reprezintă hramul mic, sau hramul de toamnă al parohiei. La invitația Pr. Paroh Ioan Onofrei, PS Episcop Sofronie Suceveanul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, alături de un sobor de preoți și diaconi și înconjurați de credincioși din parohie și din localități învecinate.